Din prezent spre viitor!


Sunt lucruri care iti apar mult prea tarziu in viata, lucruri la care ai visat sau la care te-ai gandit sau sperat sa se intample. Nu stii sau nu poti profita de ele de la inceput si dupa ce realizezi, deja e de multe ori prea tarziu. Cum sa faci sa prinzi mereu oportunitatea si momentul cel mai prielnic. De ce-ti mai apare, fluturandu-si prin fata ochilor tai aripile, sansa, care de mult a fost uitata sau ascunsa intr-un colt intunecat? Nu pot sa inteleg cum destinul poate fi uneori atat de crunt incat sa te ia in bataie de joc trimitindu-ti parca intr-un déjà vue aceleasi imagini care ti-au mai trecut o data prin fata ochilor. Si mai mult decat atat de ce ni se pare, cu cat suntem mai inaintati in maturitate, ca acel lucru are acum alte forme, poate mai bune, poate mai frumoase, poate mai potrivite.

Mi se pare ca de multe ori viata fiecarui om este un cerc…fiecare se naste in cercul lui in care alearga mereu. Ca un fel de destin, cand te nasti ti se da un cerc mai mare sau mai mic. Si ca sa nu am senzatia ca nu sunt libera si ca pot iesi din acel cerc, ma voi gandi la un cerc in zig zag (zig zag-ul este desenat de tine dar tot timpul tangential cu cercul). Incep sa cred din ce in ce mai mult acest lucru pentru ca altfel nu-mi gasesc singura explicatia pentru senzatiile de déjà vu. Ar mai exista evident si explicatia unei vieti anterioare, dar aceasta este un alt cerc in zig zag ce se suprapune peste un alt cerc in zig zag.

Dar de ce nu este viata o linie dreapta? Fara reveniri in trecut? Se spune ca omul este suma actiunilor sale din trecut. Pai asta insemna ca traim cumva in present in trecut. As propune sa nu mai aducem trecutul in present, as propune sa traim mereu de aici in colo si nu de aici inapoi si iar inainte. Mi se pare ca viata asta e un fel de a spune “Te-ai prins in hora acum joaca!” Stiti ce e amuzat? Hora este un fel de cerc mai mult sau mai putin in zig zag. Ei bine, dar poate eu vreau sa dansez un dans irlandez sau un tango argentinian – plin de energie, pasiune, daruire. Eu vreau sa aleg sa traiesc de acum inainte, fara sa-mi pese de cine vrea sa danseze in hora. Eu vreau sa aleg sa-mi aleg singura dansul fara a avea in coregrafia lui niciodata aceleasi miscari.

Nu sunt o persoana care isi regreta trecutul – am invatat din fiecare lucru cate ceva si fiecare experienta m-a facut sa gandesc, acum, din ce in ce mai clar. Drept urmare, daca nu-mi regret trecutul, nu vad niciun motiv plauzibil pentru care sa-mi doresc sa ma intorc acolo sau sa accept revenirile lui peste mine. Nu stiu daca imi va fi mai bine sau mai rau cu viitoarele alegeri – asta nimeni nu poate sti – dar macar incerc sa traiesc fara sa ma repet.

Azi aleg sa-mi fac singura coregrafia si invit pe cei ce vor sa faca acelasi lucru sa-mi fie alaturi! Si le spun celor care vor sa danseze in continuare in cerc sa arunce macar cu coada ochilor o privire catre frumosul dans ce se va tese de catre cei care au ales sa traiasca din prezent in viitor si dupa propria linie coregrafica!


P.S. This world is MY world!

Reclame
Published in: on aprilie 16, 2010 at 11:09 am  Lasă un comentariu  

The URI to TrackBack this entry is: https://emajuganaru.wordpress.com/2010/04/16/din-prezent-spre-viitor/trackback/

RSS feed for comments on this post.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: